Vila Mileniului si a Timpului

Vila Millenium - dealurile Gilaului si ale Capusului Mic

chéz Ionel:

Inca de vineri ne planuim cu prietenii sa mergem sa dam o nara la festivalul de gatit si de mancat de la Gilau, in speranta ca o sa gasim Bab Gulyas. (mancasem la Targu Mures niste bob gulas sa arunci cu basca dupa caini si de atunci tot vânam ceva asemanator). In fine, duminica luam cu noi si doi componenti ai cetei lui Pitzigoi recte pe Nashu (care isi adusese de acasa si un borcan de 800 ca sa ia gulas la pachet) si pe Alex care nu e mare gurmand insa poate sa bea lejer echivalentul a jumatate din masa corporala. Chiar daca are 45 de kile, tot ramane o performanta de exceptie ! Ajunsi la Castelul din Gilau am remarcat ca mai multi oameni pleaca decat vin . Am trecut pe langa respectivul castel folosit ca grajduri IAS pe vremuri ca sa vedem ca festivalul de gatit e demult apus si festivalul de mâncat a trebuit reprofilat pe articole de carmangerie mici si cârnat. (9 ron pulpa de pui cruda, 1,5 ron micul) Un fel de ziua berii tinuta in aceeasi zi cu ziua agricultorului.


Ne-am schimbat capul compas si am pornit spre Vila Millenium aflata la 2400 de m de iesirea din Gilau inspre Capusu. De mentionat ca la metrul 2400 de la tabla ce inchide Gilaul este un drumeag ce face stânga si se indreapta spre versantul impadurit. Odata ce intra in codru, drumeagul cvasi- forestier serpuieste la nesfarsit pana la pisc. Mergând cu a-I a se ajunge in maxim 10 minute. Sus – plin ! Cand sa ne luam o masa inauntru, vine sefu de sala si ne avertizeaza ca orice comanda poate dura o ora intrucat unitatea este plina. Lucrul cu adevarat infricosator erau cele doua mese pregatite pentru cumetrie ce asteptau sa vina chefliii. Celelalte 6 mese pline cu turisti de duminica plus viitorii cheflii coroborati cu 2 (doi) chelneri generau o concluzie sumbra legata de timpul de asteptare al comenzii. Precizez ca am ajuns la 12:30 si atunci am facut prima comanda de sucuri. Dupa o plimbare sanatoasa prin imasurile si pârleazurile de pe platoul unde se afla vilisoara am observat ca sucurile inca nu venisera.

Am comandat mancarea : 4 ciorbe, 2 pestiuci, o rulada si un jnitel, 2 portii de clatite si o inghetata.Nimic fancy. Chelnerele se invartea ocupat pe la mesele de afara in timp ce dinauntru razbateau acorduri simple de cumetrie. Masa chefliilor avea si ceva mancare spre deosebire de a noastra. Pana sa ne vina noua sucurile, comesenii s-au delectat cu fructe confiate. Intr-un tarziu au venit sucurile. Era ora 1. Dupa inca un ceas au venit ciorbele chiar cand am inceput sa facem planuri de linsare a chelnerelui. Eu m-am oferit sa ma ocup de bucatar. Am strigat dupa osptar sa ne aduca si clatitele intrucat eu si Claudia ne-am comandat decat clatite. A aruncat un “desigur” in timp ce se indeparta. Dupa ce s-au terminat ciorbele, tacere. Cam 2 ceasuri de tacere. Nu mai are rost sa discutam despre calitatea bucatelor intrucat la un asa timp de asteptare as fi mancat si un porumbel viu cu garnitura. (Sau hai sa nu zic porumbel, … o egreta). Dupa o vreme, chelnerele ne spune din proprie initiativa ca odata cu felul 2 o sa ne aduca si clatitele ca sa nu ii stanjenim pe ceilalti meseni cu privirile noastre baloase.

Au venit si felurile principale cu pestiuci mutanti , pastravi de elita crescuti si antrenati la crescatoriile secrete din impreujurimi. (Da, cam pe la 4 fara ceva deliram). Acuma, facand abstractie de coordonata temporala, mancarurile aratau bine si au fost gustoase. Nu am uitat sa ii facem semn chelnerului sa aduca si “clatitutele” iar el a promis ca le auduce numaidecat. Deja, in sufletul meu de om matur stiam ca nu ni le va aduce. Dar el s-a laudat ca sunt deja facute si asteapta sa fie aduse. Au terminat mesenii si felul 2 iar eu ma amageam cu al 3-lea suc si a 80-a tigara. Sau ceva de genul asta… La ora 4:30 au venit clatitele marcand cel mai lung timp de asteptare al mesei din istorie. Reci. Deci chiar ne asteptau de ceva vreme . Sau erau din ziua precedenta. Nu mai stiu ce gust avea caci le-am mancat cu ura si mi-am jurat sa sunt cu o zi inainte sa vin la vila Millenium ca sa dau comanda.

In concluzie, e bine sa sunati inainte ca sa nu prindeti vreo cumetrie pentru ca personalul nu poate face fatza deverului daca afara e frumos deoarece de pe culmea mileniului, intr-o zi senina se vad toate piscurile din imprejurimi.